Sofia locuieste in Mexic.

Sta in centrul orasului, intr-un apartament cu aer de vacanta, de plaja pustie.Prefera canapelele albe, aglomerate cu zeci de perne bej, carouri, simple sau in dungi. Cateva masute prin imprejur, ticsite cu aromatizatoare ce scot vapori fini si subitri de zmeura. Peste tot, colectii impresionante de bratari si coliere din scoici marunte si haioase. Talismane milagros din metal, solicitate pentru interventia divina. Huipiles acoperite cu desene mayase, margele din sticla de la artizanii indigeni. Saluri albastre, palarii cu panglici si un poncho din lana.

In dormitor, patul inca nefacut, cu micul dejun ratacit prin asternuturi. Tamales dreptunghiulare infasurate in frunze de bananier, indulcite foarte putin, servite alaturi de o cacao fierbinte. Un mic casetofon reda muzica de altadata, rancheras-urile vechilor si adevaratilor mariachi, viori si trompete. Balade pasionale, acordeonul, bassul si chitara, versuri ce abordeaza adesea ideea iubirii. Salsa, cumbia si marimba, ritmuri tropicale si irezistibile.

In oras, cladiri inalte, catedrale superbe cu multe naosuri. Elemente neoclasice si fatade broc, coloane sculptate in aur si festivaluri religioase. Carnavale, petreceri neobisnuite, versuri ritmate, trupe regionale confetti si balet. Ceramica, sticla suflata, obiecte de artizanat, hartie creponata. Tequila, traditii tapatio si abilitatea unui charro. Cascade de apa minerala, excursii incitante, frunze de palmier si un cocktail generos.

Nu m-am nascut in locul potrivit.