Nu se ştie de ce mi se spune adesea "tu".
N-am băut cot la cot Bruderschaft cu niciunul dintre ei.

duminică, 4 aprilie 2010

Crowd.See the crowd?


Aglomeratia e incantatoare.

Se defineste prin oceanul de rochii inflorate,pantofi perfect lustruiti,palarii usor retro,cardigane ciudate,bluze de matase ,camasi de in,tenisi uzati din straduta ingusta a suburbiei uneia dintre cele mai controversate tari.Infinitul de culori sterse sau dimpotriva ametitor de tipatoare,zambetele unor tineri grabiti sau din contra recunostinta salutului dat unui batran coplesit de viata cotidiana.Apropul ce se citeste din ridicarea sprancenei unui hoinar de cartier sau eleganta studentului imbracat pentru prima zi de facultate.

O percepi ca fiind zgomotul unei mingi de basket din curtea liceului sau fluieratul unui fustangiu dupa silueta in rosu a unei tinere blondine.Deja ti-e cunoscut mirosul celor sapte frunze ce pluteste in aerul poluat..ciudat,numai tu il poti sesiza.Ceilalti inspira doar miros de cappuccino cu rom sau deliciul unei tequile din inima unei agave albastre.Altii poate doar savureaza un colt plin de artisti mariachi sau se lasa ispiti de smecheriile unui magician amator.

Mergi pe asflatul fierbinte al lunii cuptor,nu?Te inseli,fiindca plutesti de fapt.Ai un ochi ascuns in jurul cefei ce detecteaza fiecare rotire a capului,in timp ce defilezi pe una dintre cele mai mari podiumuri din istorie.Intinzi mana si parca simti zgarie-norii.Hahaha,nici nu poti mangaia frunzele artarului din drumul tau.

Si continui cu pasi mici,in timp ce fata ta afiseaza o imagine inexpresiva.Apar gropite in obrajii plini de blush bronzant la claxonarea unui Lamborghini.Pierde-vara astia de la coltu’ blocurilor lesina cand iti simt mireasma noului parfum.Tre’sa-ti tii geanta inscriptionata LV cat mai strans in mana,nici nu stii ce profesionisti is picii astia de gradinita,asemanatori fizic indienilor.

Un domn bine imbracat,emanand sex-appeal,da usor peste tine,cerandu-si in repetate ori scuze.Desigur,iti dai seama pe moment ca a fost intentionat,dar il ierti ,n-ai cum sa ii ignori aviatorii ce-l transforma intr-un actor,sau camasa perfect calcata,ce se asorteaza dragut cu bluza ta.Repet,n-ai cum sa nu te bucuri de ce zic eu aici.De vanzatorul de flori ce-ti intinde respectuos un buchet de iasomie,sau de adunatura de jamaicani ce se relaxeaza pe hiturile semnate Bob Marley.

Cum am zis,aglomeratia e incantatoare.Eu sunt doar un punct pierdut ce-si taraie papucii vagabonzi prin orasul asta ce nu doarme in veci.

Fiindca…
“Am un singur viciu.Deliciul personal.”

Niciun comentariu: