Am un obicei destul de ciudat, pe care in ultimul timp il fructific din plin. Imi place sa urmaresc fiecare gest, chiar daca apare la un interval destul de mare de timp, al oamenilor care dorm. Uneori, de fapt de cele mai multe ori nu ma stapanesc si incep sa ma manifest destul de infantil, pana ajung sa ma aleg cu niste cuvinte obscene, vulgare, pentru ca il trezesc.

Astazi nu. M-am asezat pe un scaun, in fata ta, mi-am sprijinit picioarele pe o masuta si am inceput sa beau cafea, fara sa sorb deranjant. Am incercat sa-ti caut vreun defect, vreo impuritate pe banalul alb al pijamalei, m-am lasat destul de repede. Mi-a suras gandul de a-ti face o analiza a caraterului tau, vroiam mult sa-mi exersez calitatile de psiholog.

Esti laudabil. N-am mai intalnit un reprezentat al sexului tare care sa nu se conduca in viata dupa ipoteza "femeile se identifica cu organul sexual". Radem fara oprire de mironositele astea, femei cu principii, care nu se lasa cu una, cu doua. Dar stai un pic, asta e singura grija a ta in viata, sa-ti aperi demnitatea asta neexistenta? Si cu celelalte calitati, ce faci, te lepezi de ele la primul pas? Scuteste-ma.
Bineinteles, nu-mi pun in aplicare gandurile astea intr-o societate infectata de inapoiati si tot felul de comici jalnici.

Suntem putini cei care ne meritam titlul de Homo Sapiens Sapiens. Ceilalti, au ramas inca la stadiul de maimuta, trebuindu-le multe veacuri sa atinga acest nivel.